Optimism #1

"Cât despre mine, sunt un optimist. Nu-mi pare de mare folos sã fiu altfel."  (Winston Churchill)

Când vorbim despre optimiști, spunem că ei sunt aceia care văd jumătatea plină a paharului. Într-adevăr, oamenii optimiști sunt cei care tind să aibă așteptări pozitive față de viitor – se așteaptă să li se întâmple lucruri bune. De cealaltă parte, pesimiștii sunt cei care au așteptări negative față de viitor. Cele două anticipări – a anticipa ceva bun vs. a anticipa ceva rău pentru viitor, ne influențează comportamentul și în mare măsură, viața.

"Optimiștii" vs. "pesimiștii" diferă prin modul în care își confruntă problemele, a modului în care fac față adversitatii, precum și în resursele deținute, atât economice, cât și sociale.

De ce este bine să fii optimist?

Optimismul este legat de starea de bine subiectivă în confruntarea cu adversitățile (mă simt într-o oarecare măsură bine, chiar și în confruntarea cu situații neplăcute), de o sănătate fizică mai bună, de angajament mai mare în acțiuni, inclusiv în rezolvarea problemelor; de asemenea, optimiștii se descurcă mai bine în relații.

De ce se descurcă optimiștii mai bine decât pesimiștii?

< Comportament/ Acțiune

Oamenii care sunt încrezători într-un eventual succes continuă să încerce, chiar și atunci când le merge greu. Oamenii care au îndoieli încearcă să scape de probleme prin iluzii (wishfull thinking), se lasă distrași de evenimente temporare care nu ajută în rezolvarea problemei sau chiar încetează să mai încerce.

< Gândire

Există diferențe între stilurile de gândire ale optimistilor, versus ale pesimiștilor. Este vorba de fapt de modul în care își explicăm ceea ce li se întâmplă.

Stilurile explicative pot fi:

• intern/ extern,
• global/ specific
• stabil/ instabil.

Da, nimic atractiv deocamdată. Dar haideți să luăm un exemplu.

Să presupunem că un eveniment pozitiv a avut loc în viața noastră. Spre exemplu, am fost acceptat la jobul pentru care am aplicat.

Cum își explică optimistul acest eveniment?

-îl va considera un eveniment intern, global și stabil.

-adică: ține de mine (sunt insteț), îmi acoperă toate ariile de viață, nu doar jobul acesta (mă descurc în toate situațiile, în general) și este un lucru stabil (așa voi fi întotdeauna).

Cum își explică pesimistul acest eveniment?

-îl va considera un eveniment extern, specific și instabil.

-adică: nu e ceva ce ține de mine (pur și simplu l-am păcălit pe intervievator sau nu a reușit să îmi vadă slăbiciunile), este vorba doar de acest job (am obținut acest job, poate mai degrabă "șansei", dar eu în general nu obțin lucurui bune) și este un lucru instabil (am avut succesul acum, nu-l voi avea și mai încolo).

Observați diferența?

Să luăm acum un eveniment negativ: iubita m-a părăsit.

Cum își explică optimistul acest eveniment?

-îl va considera un eveniment extern, specific și instabil.

-adică: nu ține de mine ca persoană faptul că m-a părăsit, pur și simplu am avut prea multe certuri; este vorba doar de relația aceasta, cu această persoană; nu este ceva permanent – alte relații vor dura.

Cum își explică pesimistul acest eveniment?

-îl va considera un eveniment intern, global și stabil.

-adică: este vorba de mine ca persoană (nu sunt ok, de aceea m-a părăsit); așa sunt în toate domeniile vieții/relațiilor, sunt praf; nu cred că voi avea vreodată o relație reușită, relațiile mele vor eșua.

Optimistul, când are un "necaz", spune că e un eveniment izolat, ce nu ține de el ca persoană și nu este ceva de durata.

Atunci când are un eveniment fericit, spune că acesta are legătură cu el că persoană, că în general are astfel de lucruri bune și că acestea sunt de durata, nu doar trecătoare.

Surse:

https://www.verywellmind.com/learned-optimism-4174101 (imagine)

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4161121/

Carver, C.S., Scheier, M.F. & Segerstrom, S.C. (2010). Optimism. Clinical Psychology Review, 30, 879-889